Aproximativ 12 milioane de persoane din întreaga lume nu sunt recunoscute ca cetățeni ai niciunei țări, fiindu-le astfel negate drepturi fundamentale ale omului, avertizează Organizația Națiunilor Unite, conform BBC. „Dacă mori ca apatrid, nu există nicio înregistrare a morții tale, pentru că nu exiști", a afirmat Erika Feller, oficial ONU. Guvernele ar trebui să facă mai mult pentru a ajuta cele 12 milioane de apatrizi, care formează „populațiile ascunse" ale lumii, susține Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiați (UNHCR). Organizația Națiunilor Unite (ONU) face apel către cât mai multe țări să adere la una dintre cele două convenții privind apatrizii. ONU subliniază că problema apatrizilor se înrăutățește încontinuu, pe măsură ce acestora li se nasc copii. Problema este cel mai răspândită în Asia de Sud-Est, Asia Centrală, Europa de Est, Orientul Mijlociu și Africa.

CEDO si apatrizii romani

Am o intrebare pentru cei care pretind ca Romania si/sau Germania violeaza CEDO: pe baza caror argumente juridice sustineti asta? Suntem juristi, deci vorbim numai pe baza de articole de lege (si in dreptul administrativ olandez pe baza de pseudo-legislatie, adica de hotarari si directive ale administratiei, care pot fi controlate de judecator si pe baza carora cineva pretinde niste drepturi). Sau concis: justitia mai este inca este oarba si cu balanta in manasi nu are crize de emotionalitate.

Poate imi explicati si mie, domnilor si doamnelor de mai jos, care sunt argumentele juridice in favoarea parerii dumneavoastra.

> - Germania violeaza CEDO prin actul de expulzare a unor apatrizi de origine romana

> - Romania violeaza CEDO consimtind la readmiterea fortata a unor apatrizi de origine romana

> - Reactia Germaniei este legitima, desi este in dezacord cu CEDO

> - Atitudinea concesiva a Roaniei la readmiterea unor apatrizi este
oportuna, dar este in dezacord cu CEDO

Articolul 3 CEDO?????
In al Patrulea Protocol, in articolul 4 scrie: 'expulzarea colectiva a strainilor este interzisa'. Dar Curtea Suprema EDO a decretat (PRANJKO/SUEDIA, 23 februarie 1999) ca nici in cazul in care un stat
expulzeaza un grup mai mare de straini si pe baza unor hotarari judecatoresti identice, nu se poate vorbi de 'expulzare colectiva', pentru ca desi statul a actionat pe baza unor directive/linii generale, a cercetat
totusi fiecare caz in parte si a emis hotarari judecatoresti individuale.
Important este, deci, ca statul care expulzeaza sa cerceteze in fiecare caz daca strainii respectivi (in casu: bosniaci si croati) au motive reele sa se teama ca vor fi tratati intr-un mod interzis de articolul 3 CEDO. Cazurile fusesera cumulate si sentinta era identica, pana si virgulele erau la fel, numai numele era altul. Si totusi Curtea ne spune ca art. 3 CEDO nu fusese violat.

Am impresia din votarea despre apatrizi ca in Romania CEDO este vazut cu alti ochi decat aici si ca lumea isi pune mari sperante in bagheta magica, care ar fi aceasta conventie. Va asigur ca tarile Uniunii Europene - deci si Germania - isi corecteza regulat legislatura, pentru a nu incalca CEDO si ca sansele SUNT, dar minore, drept care m-ar interesa argumentele.

Despre articolul 3 CEDO - urmatoarele:
Articolul 3 CEDO ('no one shall be subjected to torture or to inhuman or degrading treatment or punishment') este foarte des folosit in Olanda de avocatii celor ce fac recurs in procedura de apel / legea pentru straini (a treia treapta si ultima in procedura). Dar daca citesti jurisprudenta privind articolul 3 CEDO, vezi ca ai nevoie de motive extrem de serioase ca sa ai succes.
De exemplu: Un pacient in faza terminala de aids - D./ ANGLIA, 2 mai 1997 - nu a putut fi expulzat in insula St. Kitts decat pe baza situatiei exceptionale ('exceptional circumstances...in the very exceptional
circumstances of this case and given the compelling humanitarian consideration at stake, it must be concluded that the implementation of the decision to remove the applicant would be a violation of article 3'): nu era nici o posibilitate pentru tratament si nu avea pe nimeni sa-l ingrijeasca, pe cand in Anglia era tratat. Insa un schizofren algerian cu halucinatii, psihoze, si automutilare, care avea nevoie de tratament medical serios, a putut fi expulzat de catre Anglia in Algeria, desi parintii lui erau batrani si saraci, iar spitalul la care trebuia dus pentru a fi tratat era la 80 de km de casa lor. Curtea a decis ca atat timp cat  medicamentele se pot cumpara in tara respectiva, cat - pe hartie - exista posibilitatea de a le procura
si cat deteriorarea sanatatii are un 'caracter speculativ', nu se poate vorbi de incalcarea articolului 3 CEDO de catre autoritatile engleze.
(BENSAID / ANGLIA, 6 februarie 2001).

Repet (morometian): pe ce va bazati cand sustineti ca Romania si Germania au incalcat CEDO? Nu e ironie, ci numai interes in alt punct de vedere, pana acum nemotivat.

Carmen Georgescu

P.S. Am urmarit cu mare interes disputa despre documentele antiromanesti. Ma abtin de la a va comunica parerea mea, pentru a nu starni iar discutia (sunt de acord cu partea transilvaneana, desi eu sunt din Ploiesti; complimente 'magarului transilvanean', in ciuda faptului ca a folosit prea multe cuvinte inutile in mesajul al doilea). In schimb tonul nu era de multe ori cel mai bine ales: nu se ataca niciodata omul, se ataca ideile lui.

P.P.S. Pentru interesati, ceva informatii despre dreptul olandez de imigratie.
Cererile de imigratie depuse se analizeaza in felul urmator:

1. Azil politic pe baza Tratatului international pentru drepturile refugiatilor politici - se analizeaza cazul pe baza criteriilor tratatului si pe baza articolului 15 din Legea pentru straini.

2. In cazul in care cineva nu este refugiat politic, se cerceteaza apoi daca extradarea lui nu este interzisa de articolul 3 CEDO, in care nu e vorba numai de persecutiile politice, ci si de situatii deosebit de grele (faza
terminala de aids, pardon, sida: imposibilitatea de a trai - ca femeie intr-o tara araba, etc..). E vorba de conditii EXTERNE care ar face imposibila si inumana existenta omului in tara unde este extradat.

3. Articolul 8 CEDO - family life. De ex. un marocan care si-a ingrijit copilul timp de X ani si care dupa divortul de sotia olandeza trebuie sa se desparta de copil (si el olandez), a avut succes invocand articolul 8 CEDO.
E nevoie de multe fapte concrete, care sa dovedeasca ca situatia respectivului este deosebita.

4. Dupa aceea ne uitam - Min.de Justitie si judecatorul - daca e vorba de motive stringente de natura umanitara. Factorul INTERN: e inuman sa-l expulzezi pe ACEST om... etc... pentru ca in natura lui si in  situatia lui din Olanda sunt anumiti factori care justifica un titlu de sedere in Olanda (seamana cu articolul 3 CEDO, dar nu este acelasi lucru: CEDO e EXTERN si tine de situatia in tara de destinatie).

5. Persoanele care au fost in procedura pe timp de 3 ani primesc asa zisa permisie de sedere pe baza 'politicii privind cei trei ani in procedura'. Acolo nu conteaza decat timpul, dar calculul este mai complicat,  pentru ca nu toate perioadele sunt considerate 'scurgere de timp relevanta' (pana la primul raspuns negativ - da; perioada in care judecatorul decide in procedura administrativa de urgenta ca respectivul are voie sa astepte decizia finala in Olanda - da; perioada in care Secretarul de Stat a hotarat ca procedurile unor anumite nationalitati sa fie suspendate, asa zisa 'amanare categoriala' - da; perioada in care a avut un alt titlu de sedere - nu). Termenul de trei ani este 'fatal' pentru Justitie: dupa trei ani de 'timp relevant' respectivul are deja in buzunar permisul de sedere, daca nu e vorba de contra-indicatii (antecedent penal, inselaciune manifesta = acte false, nume fals sau ascunderea faptului ca este un asa zis 'client Dublin' - Convenatul de la Dublin pentru stabilirea tarii care cerceteaza cererea de azil).

6. Unor anumite categorii de azilanti li se da titlul de sedere 'permis de sedere conditionat' (Sierra Leone in clipa de fata), datorita situatiei de acolo. E vorba de persoane care nu pot dovedi ca sunt refugiati politici.
Dupa trei ani de sedere cu titlul de mai sus aveau drept la un permis de sedere neconditionat. La 21 aprilie 2001 a intrat in vigoare o noua lege pentru straini, in care nu se mai da permis de sedere nelimitat in timp
pentru azil politic ca in trecut. Se da numai pentru o perioada limitata, dar dupa trei ani traiti in Olanda cu acest permis, se obtine dreptul de sedere nelimitat.
(E vorba de o inasprire a legii din punctul de vedere al azilantilor din Olanda. Dupa mine e vorba de nivelare juridica dupa modelul Germaniei si are de-a face cu faptul ca in 2002 Comunitatea Europeana va stabili politica de imigrare a tarilor membre. Situatia din Olanda a refugiatilor era inainte mai buna decat in Germania, pentru ca un refugiat politic nu era trimis niciodata in tara de unde venea, nici atunci cand  situatia de acolo se schimba in mod favorabil).

7. Cererile de permis de sedere 'regulat (conform legilor)': munca, studiu, medical.

Apatridia joaca un rol in cazul permisului de sedere conditionat si al celui 'conform legii'. In astfel de cazuri pasaportul national, care sa dovedeasca identitatea persoanei respective, este una din cerintele substantiale. Lipsa unui pasaport national nu este imputata insa refugiatului politic si nici celui care se bazeaza cu succes pe art. 3 CEDO.
In general apatridia este considerata un argument puternic impotriva cerintei de a poseda un 'pasaport national' (asa zisa 'hardheidsclausule', clausula inumanitatii obligatiei de a prezenta un pasaport national), in
afara de faptul in care respectivul a renuntat de buna voie la cetatenie, FARA A FI NEVOIT SA O FACA,
Pentru o mai buna intelegere: renuntarea la cetatenie in cadrul activitatilor politice nu i se imputa cetateanului. Fostul meu sot, Ioan Petru Culianu, a obtinut azilul politic in Olanda DUPA ce a renuntat la
cetatenia romana: inainte de asta fusese insa ambasadorul Romaniei la rectorul universitatii de aici si ii ceruse sa-l dea afara ca lector, pentru ca era un dusman al statului roman. Renuntarea la cetatenie s-a facut in
cadrul unui acord dintre ambasada si Universitatea din Groningen, ca sa se impace si capra si varza; si statul roman cu onoarea nelezata si statul olandez cu sufletul impacat ca nu s-a lasat santajat de Romania. (Cazul:
Profesorul Noomen de la catedra de Franceza si Romana il cerea statului roman, in cadrul acordului cultural cu Romania, ca lector pe Mircea Martin, dar romanii nu erau dispusi sa i-l dea decat pe tovarasul Neatza din
Timisoara, pe care Noomen insa nu-l voia. Mircea Martin nici macar nu a fost incunostintat de romani ca prezenta lui era dorita in Olanda si nici nu i s-a cerut parerea daca voia sau nu sa plece in Olanda. Dupa nenumarate discutii: 'Mircea Martin! - Nu, tovarasul Neata!', Noomen si-a ales atunci lector de roamana din diaspora si pentru ca ambasada pierdea posibilitatea de a ciunti salariul lectorului roman din Groningen, s-a nascut acest conflict. Pentru cine nu intelege: un lector olandez primea in perioada aceea in mana un salariu de 3.700 de guldeni, pe cand un lector roman primea prin ambasada cam 1.800 din salariul de mai sus. Drept urmare, tovarasul ambasador Traian Pop a venit la Groningen si a incercat sa redreseze balanta
in favoarea statului roman: a batut la figurat cu pumnul in masa, spunand ca Univ. din Groningen TREBUIE sa-l dea afara pe Culianu, pentru ca statul roman nu este de acord cu numirea lui, la care rectorul si Noomen i-au zis DOMNULUI Pop ca ei nu sunt obisnuiti sa li se dicteze 'de sus' ce sa faca si ce e politic corect. Tovarasul Pop a plecat frumusel la Haga si nu imi aduc aminte sa se fi purtat vreodata nepoliticos cu Ion. La cererea de a fi recunoscut ca refugiat politic, acest lucru - declarat in scris de rector si de profesorul W. Noomen - apatridia si motivele ei au fost cel mai puternic argument pentru IPC ca sa fie considerat refugiat politic in Olanda (altfel ar fi fost mai greu).

Joomla templates by a4joomla