Zeci de mii de opozanţi scandau la Teheran sloganuri în favoarea liderului opoziţiei iraniene, Mir Hossein Moussavi, cu ocazia unei manifestaţii oficiale de solidaritate cu palestinienii. Eliberaţi deţinuţii politici sau Nu vă fie teamă, suntem cu toţii, împreună, au strigat manifestanţii, bătând din palme, anunţă presa internaţională.

   Susţinători ai lui Mousavi, purtând brăţări sau şaluri verzi, se aflau în mulţimea care participa la protestele ţinute în fiecare an pe tot cuprinsul ţării, în ultima vineri a lunii musulmane din Ramadan. Opozanţii s-au strâns pe bulevardul Vali Asr, din centrul Teheranului, unde cer eliberarea deţinuţilor.
Aceasta este pentru prima dată din 9 iulie când susţinătorii mişcării de contestare a realegerii, în 12 iunie, a preşedintelui Mahmoud Ahmadinejad, au ocazia să manifesteze. Gardienii Revoluţiei, armata ideologică a regimului, au avertizat joi că vor reprima orice manifestaţie a opozanţilor preşedintelui. Totuşi liderii opoziţiei au anunţat că vor participa la reuniune. Sărbătoarea Qods corespunde ultimei vineri din luna musulmană a ramadanului şi a fost decretată în urmă cu 30 de ani de imamul Khomeiny, fondatorul republicii islamice, care le-a cerut musulmanilor din întreaga lume să manifesteze în solidaritate cu palestinienii şi împotriva Israelului.Discursul susţinut de Ahmadinejad va fi urmat de o rugăciune colectivă, care va fi condusă anul acesta de clericul conservator Ahmad Khatami. El îl va înlocui pe fostul preşedintele Akbar Hashemi Rafsandjani, care rostea de obicei predica. Acesta a fost
îndepărtat din cauza susţinerii sale faţă de Moussavi.

Sursa:http://www.adevarul.ro/articole/zeci-de-mii-de-manifestanti-pro-moussavi-s-au-strans-in-centrul-teheranului.html

      Inalti diplomati de la aproape toate ambasadele statelor UE in Iran au participat, miercuri, la investirea lui Mahmoud Ahmadinejad in functia de presedinte.

  Presedintia suedeza a UE, ambasadorii Marii Britanii, Frantei, Spaniei, Finlandei, Greciei si Republicii Cehe, insarcinatii cu afaceri ai Belgiei, Bulgariei, Ciprului, Ungariei, Irlandei, Italiei, Olandei, Poloniei, Portugaliei, Sloveniei si Slovaciei, cu totii au fost prezenti la eveniment, a declarat pentru EUobserver ministrul de Externe al Suediei.
  Si Romania a fost reprezentata de insarcinatul cu afaceri in Iran, potrivit aceleiasi surse.
  Doar Germania si Austria au pastrat distanta, trimitand reprezentanti cu un rang mai mic.
  Uniunea Europeana a criticat luna trecuta reprimarea protestelor postelectorale din Iran, amenintand cu retragerea ambasadorilor dupa arestarea a noua diplomati britanici.
   Mahmoud Ahmadinejad a primit, luni, acordul formal al liderului suprem al tarii, Ayatollahul Ali Khamenei, pentru a-si incepe ce-l de al doilea mandat de presedinte al Iranului.
   Presedintele Ahmadinejad a castigat un nou mandat la conducerea tarii in urma controversatelor alegeri din 12 iunie ce au aruncat tara in cea mai mare criza de la Revolutia Islamica din 1979, dupa ce sustinatorii candidatilor invinsi au iesit in strada, acuzandu-l pe Ahmadinejad ca a fraudat alegerile.
Cel putin un manifestant era arestat in timp ce Ahmadinejad spunea: "acest moment reprezinta inceputul unor schimbari importante in Iran si in lume".

Sursa:http://www.ziare.com/Inalt_diplomat_roman_prezent_la_ceremonia_de_investire_a_lui_Ahmadinejad-844580.html

   Apar noi indicii care il implica pe Ahmadinejad intr-o tripla crima comisa in urma cu 20 de ani. In timpul campaniei electorale de acum doua luni, sustinatorii lui Moussavi au impartit pliante care il acuzau pe presedintele Mahmoud Ahmadinejad ca a participat la asasinarea lui Abdulrahman Ghasemlu, unul din cei mai carismatici lideri pe care i-a avut poporul kurd, presedinte al Internationalei Socialiste si prieten apropiat al ministrului francez de externe de atunci, scrie El Mundo, citat de Agerpres.
   Asasinarea a avut loc in urmacu mai mult de 20 de ani, la 13 iulie 1989, intr-un apartament din Viena, in plina sesiune negociatoare dintre Ghasemlu si doi din colaboratorii sai cu o delegatie a guvernului de la Teheran pentru a gasi o solutie pasnica la problema kurda din Iran. Totul arata ca Ghasemlu si cei doi colaboratori ai sai, Abdullah si Rasoul, au fost ciuruiti de gloantele interlocutorilor iranieni. La momentul respectiv, asasinarea lui Ghasemlu a tulburat profund o mare parte a clasei politice europene datorita inaltului nivel intelectual al acestui lider, care reusise sa-si creeze o ampla retea de relatii diplomatice si era pe de alta parte profesor La Sorbona. A fost omorat cu trei gloante.
   Acea reuniune era a treia din runda inceputa in decembrie 1988 si continuata in ianuarie 1989. Convorbirile aveau acordul lui Jalal Talabani, actualul presedinte al Irakului si al fostului presedinte algerian Ben Bella. Se presupune ca cei trei reprezentanti kurzi au venit la intalnirea de la Viena convinsi ca se intrasera pe ultima suta de metri a mult asteptatului acord si cu garantii suficiente pentru a nu avea nevie de protectia armata care ii insotea intotdeauna.
   De la locul crimei se pastreaza o banda de magnetofon se poate auzi o discutie tot mai tensionata la conceptul de autonomie; apoi se aude o serie de zgomote dezorientate in timp de rasuna impuscaturile. Conform reconstituirii realizate de politia austriaca, Ghasemlu a primit primul glonte chiar in frunte. Ca urmare a petelor de sange si a firelor de par gasite in mana lui Abdullah, se crede ca a avut loc o puternica lupta corp la corp cu unul dintre asasini.
   In timpul anchetei, s-a speculat ca actualul presedinte iranian ar fi participat ca sprijin logistic la aceasta crima, mai exact ar fi furnizat armele, intre care un pistol Astra, de fabricatie spaniola. Acum noi indicii trecute in pliantele distribuite de partizanii lui Moussava dau mai multa putere acestei ipoteze, avand in vedere ca pe vremea cand a avut loc asasinatul, Moussavi era inca prim-ministru al Iranului, post pe care l-a abandonat de abia la 28 iulie din acel an.
   Pliantele propagandei electorale nu sunt insa singura noutate privind implicarea lui Ahmadinejad. In urma cu cateva luni s-a facut public faptul ca un comerciant german detinut in Italia ar fi recunoscut in aprilie 2006, in prezenta agentilor austrieci ca a livrat o serie de arme cu teava scurta la trei persoane de la ambasada iraniana din Viena cu o saptamana inainte de atentat. La aceasta reuniune, potrivit acestor declaratii ar fi participat si un tanar care se numea Mahmud, si pe care ulterior el l-ar fi identificat drept actualul presedinte al Iranului.
   Pe de alta parte, Peter Pilz, deputat al Verzilor austrieci si membru al Comisiei pentru Securitatea Parlamentului din Viena, l- acuzat direct pe Ahmadinejad ca se afla in spatele asasinatului prin participarea la organizatia Al Qods, serviciu al Gardienilor Revolutiei care se ocupa de activitatea externa si cu sprijinirea gruparilor teroriste internationale. Pilz isi bazeaza insa acuzatiile pe declaratiile unui inalt comandant al Pasdaranilor, pe numele sau Taghipoor. Pilz vrea pe de alta parte sa fie redeschis cazul. Exista de asemenea o referire la aceasta implicare si in cartea lui Carol Prunhuber: " Rahman, kurdul".
   Politia austriaca a reusit sa-i identifice pe asasini si a reusit sa-l supravegheze indeaproape inclusiv pe unul: Shaharudi. Insa dupa primele gestiuni agile si profesionale, politia a pierdut interesul fata de acest si i-a permis mai intai lui Shaharudi sa se refugieze la ambasada iraniana si mai tarziu sa zboare la Teheran. Ulterior cazul a fost clasificat.

Principalul cotidian conservator iranian l-a criticat sâmbătă pe fostul preşedinte Akbar Hashemi Rafsandjani, care şi-a exprimat vineri îndoiala în legătură cu alegerile prezidenţiale din iunie şi a apreciat că Iranul se confruntă cu o criză.

                                                      

Rafsandjani "a repetat acuzaţii ilogice şi fără bază" privind eventuale fraude comise la scrutinul din 12 iunie, în urma căruia preşedintele Mahmoud Ahmadinejada obţinut un nou mandat la conducerea statului, afirmă cotidianul Kayhan, al cărui redactor-şef este numit de liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei.

                            

"Rafsandjani spune ca o mare parte a populatiei a exprimat indoieli in legatura cu alegerile. Dar nu spune de ce (...) Daca poporul are banuieli, acestea sunt legate de originea participantilor la revolte si a celor care se afla in spatele revoltelor", afirma Kayhan.

Ziarul îl acuză pe Rafsandjani, învins de Ahmadinejad la alegerile din 2005, că susţine manifestaţiile violente.

Fostul preşedinte "i-a susţinut în mod deschis pe cei care încalcă legea; ar fi trebuit să condamne moartea persoanelor nevinovate, jefuirea magazinelor acestora şi incendierea clădirilor publice, dar n-a făcut acest lucru", adaugă Kayhan, referindu-se la cele cel puţin 20 de persoane care au murit în timpul manifestaţiilor de la Teheran.

Într-o predică susţinută vineri la Universitatea din Teheran, Rafsandjani a apreciat că regimul iranian a pierdut încrederea populaţiei după alegerile prezidenţiale şi a cerut eliberarea persoanelor arestate după manifestaţii. "Mulţi oameni cu bun-simţ din ţară au spus că au îndoieli" în privinţa rezultatului scrutinului, a spus el.

Sursa: http://www.mediafax.ro/externe/iran-fostul-presedinte-reformist-rafsandjani-criticat-dur-de-presa-conservatoare.html?3614;4655588

{youtubejw}YjHdD7Gk6nk{/youtubejw}Mii de partizani ai liderului opoziţiei Mir Hossein Moussavi manifestau, vineri după-amiaza, la Teheran, la finalul predicii oficiate de fostul preşedinte iranian Akbar Hashemi Rafsandjani, potrivit martorilor, care au spus că poliţia a efectuat "mai multe" arestări.

Poliţia încerca să disperseze mulţimea, care scanda sloganuri în cinstea lui Moussavi şi striga "Allah Akhbar" ("Mare este Dumnezeu"), şi a efectuat "mai multe arestări", potrivit aceloraşi surse, care nu au oferit detalii suplimentare pe această temă.

Akbar Hashemi Rafsandjani, unul dintre adversarii declaraţi ai preşedintelui Mahmoud Ahmadinejad, a oficiat pentru prima dată după mai mult de două luni, marea predică săptămânală, la Universitatea din Teheran.

Rafsandjani, un susţinător al lui Mir Hossein Moussavi în timpul campaniei electorale, a cerut eliberarea manifestanţilor aflaţi încă în închisoare, pentru a restabili încrederea poporului iranian în regimul de la Teheran.

Persoane îmbrăcate în civil l-au atacat pe Mehdi Karoubi, candidat reformator învins la alegerile prezidenţiale din iunie din Iran, în timp ce se îndrepta către locul unde a avut loc rugăciunea de vineri de la Teheran, a anunţat site-ul partidului său, Etemad Melli.

"Atunci când tatăl meu a coborât din maşină la intrarea în Universitate (unde se desfăşura rugăciunea), persoane în civil l-au atacat şi insultat, iar turbanul său a căzut. Acestea au făcut afirmaţii jignitoare şi exagerate la adresa sa", a declarat fiul său, Hossein Karoubi.

El a mai afirmat că a văzut apoi "un comandant al forţelor în civil când îi felicita pe oamenii săi pentru treaba bună făcută".

Termenul "forţe în civil" desemnează în general membrii bassij (miliţiile islamice), care nu poartă întotdeauna uniforme.

Karoubi a putut totuşi să asiste la rugăciunea de la Universitate, cu unul dintre ceilalţi candidaţi învinşi, Mir Hossein Moussavi, care a preluat conducerea opoziţiei faţă de realegerea preşedintelui Mahmoud Ahmadinejad la 12 iunie.

Sursa: http://www.mediafax.ro/externe/mai-multe-arestari-in-timpul-manifestatiei-opozitiei-din-iran-video-galerie-foto.html?3614;4650741

Joomla templates by a4joomla