EMITENT: GUVERNUL ROMÂNIEI
PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 815 din 18 decembrie 2001

În temeiul prevederilor art. 107 din Constituţia României şi ale art. 39 din Ordonanţa Guvernului nr. 102/2000 privind statutul şi regimul refugiaţilor în România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 323/2001,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

ARTICOL UNIC
Se aprobă Programul special pentru integrarea socioprofesională a străinilor care au dobândit statutul de refugiat în România, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:
Ministru de interne,
Ioan Rus

Ministrul finanţelor publice,
Gheorghe Gherghina,
secretar de stat

Ministrul muncii şi solidarităţii sociale,
Marian Sârbu

Ministrul educaţiei şi cercetării,
Ecaterina Andronescu
Ministrul administraţiei publice,
Octav Cozmâncă

Ministrul sănătăţii şi familiei,
Daniela Bartoş

ANEXA 1

PROGRAM
special pentru integrarea socioprofesională a străinilor care au dobândit statutul de refugiat în România

ART. 1
(1) Prin integrare socioprofesională, în sensul prezentului program, se înţelege totalitatea măsurilor întreprinse de autorităţile române competente şi de organizaţiile neguvernamentale care desfăşoară activităţi în acest domeniu, în vederea dobândirii de către persoanele care au obţinut statutul de refugiat, cu acordul acestora, a unui loc în societatea românească, precum şi a aptitudinilor şi posibilităţilor de întreţinere prin mijloace proprii, cu respectarea drepturilor şi libertăţilor acestora prevăzute de lege.
(2) Includerea refugiaţilor în programele de integrare socioprofesională se face la cererea expresă a acestora.

ART. 2
Integrarea socioprofesională presupune adoptarea unor măsuri ce vizează:
a) acomodarea culturală;
b) învăţarea limbii române;
c) accesul la sistemul naţional de învăţământ din România;
d) accesul la sistemul de asigurări sociale de sănătate;
e) accesul liber pe piaţa forţei de muncă şi la sistemul de asigurări sociale;
f) dreptul de cazare.

ART. 3
Acomodarea culturală se realizează prin participarea refugiaţilor la acţiunile organizate de Oficiul Naţional pentru Refugiaţi din cadrul Ministerului de Interne, în colaborare cu organizaţiile neguvernamentale agreate, care au ca scop familiarizarea refugiaţilor cu tradiţiile, obiceiurile şi cu specificul societăţii româneşti.

ART. 4
(1) Accesul la învăţământul preşcolar şi învăţământul obligatoriu al copiilor străinilor care au dobândit statutul de refugiat în România se va realiza fără perceperea de taxe de şcolarizare, în conformitate cu legile statului român în vigoare.
(2) Autorităţile române competente vor lua toate măsurile necesare pentru a asigura formarea iniţială şi continuă a profesorilor care predau limba română ca limbă oficială a României, ţinând seama de specificul cultural al copiilor la care se face referire la alin. (1).
(3) Persoanele adulte care au dobândit statutul de refugiat în România pot beneficia, la cerere, de acces la cursurile de învăţare a limbii române organizate de Ministerul de Interne, prin Oficiul Naţional pentru Refugiaţi, în colaborare cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
(4) Durata şi programa cursurilor de învăţare a limbii române, pe categorii de vârstă, se stabilesc de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
(5) Atestarea nivelului de cunoaştere a limbii române pentru persoanele care au urmat cursurile de învăţare în acest sens se face la cerere şi în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

ART. 5
(1) Refugiaţii au dreptul la învăţământ primar şi gimnazial, în condiţiile stabilite de lege pentru cetăţenii români, precum şi la celelalte forme de învăţământ, în aceleaşi condiţii stabilite pentru cetăţenii străini.
(2) Ministerul Educaţiei şi Cercetării stabileşte, în baza actelor de studii prezentate de persoanele care au statut de refugiat în România, în condiţiile prevăzute la art. 4, nivelul de şcolarizare al fiecărui solicitant.
(3) În lipsa actelor de studii Ministerul Educaţiei şi Cercetării va stabili metodologia de verificare globală a cunoştinţelor, în conformitate cu normele legale în vigoare, şi va stabili nivelul de pregătire şi anul de studii pentru fiecare solicitant.

ART. 6
(1) Refugiaţii care realizează venituri beneficiază de asigurări sociale de sănătate în condiţiile stabilite de lege, cu plata contribuţiei pentru asigurări sociale de sănătate.
(2) Refugiaţii care nu realizează venituri beneficiază de asigurări sociale de sănătate fără plata contribuţiei pentru asigurări sociale de sănătate, în condiţiile stabilite de lege pentru cetăţenii români.
(3) Refugiaţii beneficiază de asigurări sociale de sănătate potrivit prevederilor alin. (1) şi în perioada în care primesc ajutorul rambursabil prevăzut la art. 23 alin. (3) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 102/2000 privind statutul şi regimul refugiaţilor în România.

ART. 7
(1) În vederea asigurării protecţiei sociale şi a accesului liber pe piaţa forţei de muncă, refugiatul care, din motive obiective, este lipsit de mijloacele de existenţă necesare beneficiază, la cerere, de:
a) ajutorul rambursabil prevăzut la art. 23 alin. (3) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 102/2000;
b) ajutor social, în condiţiile legii, după expirarea perioadei prevăzute la art. 23 alin. (3) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 102/2000;
c) acces liber la programele de pregătire, reconversie profesională şi consiliere în vederea ocupării unui loc de muncă, precum şi la orice alte forme de protecţie, în condiţiile legii.
(2) Refugiaţii beneficiază de acces liber pe piaţa forţei de muncă, în condiţiile stabilite de lege.
(3) Ministerul de Interne, prin Oficiul Naţional pentru Refugiaţi, împreună cu organizaţiile neguvernamentale agreate, în funcţie de fondurile disponibile, pot organiza activităţi de consiliere a refugiaţilor în vederea ocupării unui loc de muncă.

ART. 8
(1) Refugiaţii care nu au mijloace de întreţinere pot beneficia, la cerere, de cazare în spaţiile special destinate acestui scop, care aparţin Ministerului de Interne. Autorităţile locale, în cadrul unor programe derulate în comun de acestea cu Ministerul de Interne, prin Oficiul Naţional pentru Refugiaţi, şi cu organizaţiile neguvernamentale agreate pot pune la dispoziţie spaţii de cazare cu această destinaţie. În acest sens Ministerul de Interne, prin Oficiul Naţional pentru Refugiaţi, poate încheia protocoale sau convenţii de colaborare cu autorităţile locale şi organizaţiile neguvernamentale agreate.
(2) Cazarea în spaţiile aparţinând Ministerului de Interne sau puse la dispoziţie de autorităţile locale se face pe baza plăţii unei chirii stabilite potrivit legii pentru spaţiile de locuit aparţinând statului.
(3) Perioada maximă pentru care se poate caza o persoană în condiţiile prevăzute la alin. (2) este de un an.
(4) În cazul incapacităţii de muncă, al unei boli cronice grave, al unei familii monoparentale cu mai mulţi copii sau al bătrânilor, perioada pentru care se asigură cazarea se prelungeşte până la încetarea situaţiei respective.
(5) Minorii neînsoţiţi care au dobândit statutul de refugiat beneficiază de cazare gratuită în spaţiile de cazare prevăzute la alin. (1).
(6) Ministerul de Interne repartizează spaţiul de locuit în funcţie de posibilităţile existente.

ART. 9
(1) Oficiul Naţional pentru Refugiaţi din cadrul Ministerului de Interne va coordona întreaga activitate de integrare a refugiaţilor, sens în care:
a) comunică până la data de 1 decembrie a fiecărui an sau trimestrial, după caz, Ministerului Educaţiei şi Cercetării numărul preconizat de locuri pentru cursurile de învăţare a limbii române prevăzute la art. 4;
b) comunică în termenul prevăzut la lit. a), Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, numărul de persoane estimat pentru accesul la programele de pregătire şi reconversie profesională;
c) împreună cu organizaţiile neguvernamentale agreate, întocmeşte programe speciale de integrare socioprofesională pentru străinii care au dobândit statutul de refugiat, în anumite zone ale ţării, pe care le derulează în cooperare cu autorităţile locale şi cu organizaţiile neguvernamentale;
d) urmăreşte modul de derulare a programelor de integrare socioprofesională pentru străinii care au dobândit statutul de refugiat şi, anual, propune Guvernului României măsurile necesare de îmbunătăţire a acestor activităţi;
e) anual face propuneri de includere în bugetul Ministerului de Interne a sumelor necesare pentru buna desfăşurare a programelor de integrare socioprofesională pentru străinii care au dobândit statutul de refugiat.
(2) În scopul îndeplinirii acestor atribuţii schema Oficiului Naţional pentru Refugiaţi se suplimentează cu două posturi de ofiţer, prin redistribuire de la alte unităţi ale Ministerului de Interne.

ART. 10
(1) Fondurile necesare acţiunilor prevăzute la art. 1 se asigură în condiţiile stabilite de lege pentru cetăţenii români.
(2) Se abilitează Ministerul Finanţelor Publice să execute corecţiile bugetare în structura bugetului anual al Ministerului Educaţiei şi Cercetării, Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale şi al Ministerului de Interne prin includerea sumelor cu aceste destinaţii, pe baza unei metodologii aprobate prin ordin comun al ministerelor respective.

ART. 11
Refugiaţii înscrişi în programele de integrare socioprofesională au următoarele obligaţii:
a) să participe în mod regulat la activităţile stabilite prin aceste programe;
b) să manifeste interes şi să depună eforturi pentru parcurgerea tuturor etapelor programului;
c) să respecte normele de disciplină şi conduită prevăzute în regulamentele interne ale centrelor de cazare şi cele stabilite de conducătorii cursurilor.

ART. 12
(1) Nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 11 poate atrage excluderea refugiatului din programul de integrare socioprofesională.
(2) Refuzul refugiatului de a accepta un spaţiu de cazare dintre cele ale Ministerului de Interne sau dintre cele puse la dispoziţie de autorităţile locale cu această destinaţie atrage exonerarea de răspundere a autorităţilor române în ceea ce priveşte asigurarea unei locuinţe.

Joomla templates by a4joomla